Ce este un colesteatom?

Un colesteatom este o tumoare benignă care crește ca o coajă de ceapă, dar nu este o formă de cancer. Colesteatomul apare ca o inflamație purulentă cronică a urechii medii. Fiind un subtip de inflamație cronică a urechii medii, colesteatomul este cunoscut și prin termenul învechit de otită medie epitimpanalis, în care apar procese inflamatorii care pot duce la degradarea osului din urechea medie. Colesteatomul poate duce la complicații grave, cum ar fi pierderea auzului, surzenie, paralizia nervului facial sau amețeli. În cel mai rău caz, este posibilă și afectarea meningelor și/sau a creierului. Colesteatomul poate provoca, de asemenea, curgerea urechilor, iar secreția (otoragie foetită) poate avea un miros neplăcut. Colesteatomul este diagnosticat de un specialist ORL și necesită întotdeauna o intervenție chirurgicală. Copiii au o probabilitate mai mare decât media de a dezvolta colesteatom, deși, în principiu, poate apărea la orice vârstă.

Care sunt cauzele apariției unui colesteatom?

Într-o ureche sănătoasă, epiteliul scuamos keratinizant, care se află în conductul auditiv extern, și membrana mucoasă din urechea medie sunt complet separate una de cealaltă. Cu toate acestea, dacă această barieră naturală este compromisă, de exemplu printr-o presiune negativă prelungită în urechea medie cauzată de o infecție prelungită a urechii medii, este posibil ca epiteliul scuamos să crească în spațiul urechii medii, răspândindu-se aici și provocând o inflamație.

Care sunt diferitele tipuri de colesteatom?

Medicii fac distincție între următoarele trei tipuri de colesteatom:

  • Colesteatomul primar (colesteatom de retracție): În această formă, așa-numitele buzunare de retracție se dezvoltă în timpan din cauza unei tulburări cronice de venitlație a tubului.
  • Colesteatomul secundar: Aceasta este cea mai frecventă formă de colesteatom și se caracterizează printr-un defect la marginea timpanului, care poate fi cauzat de o infecție cronică a urechii medii, în care epiteliul scuamos crește în urechea medie.
  • Colesteatomul congenital: aparține unui tip rar de colesteatom și se formează din cauza unei perturbări celulare în timpul fazei embrionare. Spre deosebire de colesteatomul primar și secundar, colesteatomul congenital se formează atunci când timpanul este intact.

Ce simptome provoacă un colesteatom?

La începutul bolii, un colesteatom este destul de puțin vizibil. Ulterior, pot apărea simptomele tipice ale unei infecții cronice a urechii medii. Acestea includ

  • Dureri de ureche, cum ar fi presiunea în ureche,
  • Urechi curgătoare (otorree), eventual cu scurgerea unui lichid cu miros neplăcut,
  • scăderea auzului, însoțită de o pierdere a echilibrului,
  • Amețeli, greață și/sau vărsături

În cazul în care colesteatomul este avansat, acesta poate provoca o formă cronică de otită medie, supurația osoasă cronică. În acest caz, este posibil ca osemintele din urechea medie și oasele craniului să fie deteriorate și, ca urmare, capacitatea auditivă să fie limitată. Acest lucru poate duce chiar la pierderea auzului, care poate apărea cu tremor ocular (nistagmus). Într-un stadiu și mai avansat al bolii, pot fi atacate și nervul facial, meningele și/sau creierul. Acest lucru poate duce la paralizie facială, febră, dureri de cap severe, tulburarea conștiinței, gât înțepenit și convulsii.

Cum se diagnostichează un colesteatom?

Un colesteatom este diagnosticat de către medicul ORL prin intermediul așa-numitei microscopii auriculare, precum și prin examinarea auzului și a echilibrului. O constatare tipică este un defect în pars tensa sau pars flaccida a timpanului, care este însoțit de scuame albicioase-gălbui sau de o masă celulară. De asemenea, se pot efectua examinări bacteriologice și neurologice. Tomografia computerizată (CT) este utilizată pentru a localiza cu precizie colesteatomul și pentru a vizualiza dimensiunile acestuia. Pe baza acestor cunoștințe, se poate elabora o metodă de tratament precisă.

Cum se tratează un colesteatom?

Un colesteatom trebuie să fie întotdeauna îndepărtat chirurgical. Acest lucru implică accesul la ureche printr-o incizie în spatele pavilionului urechii. Medicul va îndepărta toate țesuturile distruse și infiltrate de colesteatom și apoi va reconstrui zona distrusă, cum ar fi lanțul osicular defect, printr-o procedură numită timpanoplastie, pentru a restabili sau îmbunătăți transmiterea sunetului.

Operația de colesteatom se efectuează în spital sub anestezie generală și durează în medie între trei și patru ore. După operație, pacientul rămâne în spital pentru cel puțin încă două zile. În pregătirea operației, medicul ORL poate prescrie antibiotice sub formă de picături pentru urechi sau tablete. Acestea au rolul de a distruge bacteriile și de a reduce inflamația.

Care este îngrijirea ulterioară pentru un colesteatom?

Poate dura până la câteva săptămâni pentru ca rana să se vindece după operație. În acest timp, este posibil să aveți țiuituri sau zgomote în urechi. Pacienții ar trebui să evite să le intre apă în urechi, mai ales în primele câteva luni după operație. De asemenea, trebuie evitate călătoriile cu avionul, sportul și saunele. Este posibil ca o tumoare să reapară la aproximativ șase luni după operație, care poate fi tratată cu medicamente, dacă este necesar. În orice caz, este recomandabil ca pacienții să efectueze controale regulate și teste de auz la un specialist ORL.

De obicei, auzul se îmbunătățește complet după îndepărtarea cu succes a colesteatomului. Cu toate acestea, este de asemenea posibil să apară complicații, care se manifestă prin țiuituri în urechi (tinitus) sau curgere în urechi. Destul de rar, pot apărea, de asemenea, paralizia nervului facial, creșterea cicatricilor sau apariția unor tulburări de gust. La un număr foarte mic de pacienți, nu va fi posibilă reconstrucția auzului, chiar în ciuda intervenției chirurgicale. În acest caz, pacienții vor fi dependenți de un aparat auditiv.

Care este prognosticul unui colesteatom?

Un colesteatom benign are șanse excelente de recuperare. Aici, ca și în cazul altor boli, cu cât colesteatomul este diagnosticat și tratat mai devreme, cu atât mai bun este prognosticul.