- Sisteme de frecvență
- Sisteme NLS
-
Teme
- Tumori benigne (benigne)
- Tumoră malignă (malignă)
- Polipi
- Chisturi
- Viruși
- Bacteria
- Dermatologie și frecvențe
- Ginecologie și frecvențe
- Boli și frecvențe
- Neoplazia și terapia de frecvență
- Agenți patogeni și terapia de frecvență
- Esoterismul și terapia de frecvență
- Hidrogenul - terapia prin frecvență
- Subiecte Electrosmog
- KE herbs blog
- Baza terapeutică de frecvență
- Biozapper
- Vânător 4025 - Meta Hunter
- Terapia prin frecvență în Austria
- Sănătate în general
- Teoria elementelor
- Micoterapie
- Domeniul vital
- Alergii
- Echilibrul acido-bazic
- Boli fungice
- Recomandări de carte
- Medicină complementară
- Adaosuri
- E-smog
- Frecvențe
- Analiză
- Academia
Membrana celulară
Membrana celulară
- Sinonime:
- Membrană plasmatică, membrană citoplasmatică
Definiție
Membrana celulară este un înveliș subțire, selectiv permeabil, care înconjoară fiecare celulă vie. Aceasta separă interiorul celulei (citoplasma) de mediul extracelular și reglează schimbul de substanțe între spațiul intracelular și cel extracelular. În același timp, este implicat în semnalizarea, comunicarea și stabilitatea celulei.
Structura
Membrana celulară este alcătuită în principal dintr-un dublu strat lipidic în care sunt încorporate diverse proteine. Această structură fluidă de tip mozaic conține:
- Fosfolipide (formează structura de bază)
- Proteine membranare (de exemplu, transportori, receptori, enzime)
- Colesterol (influențează fluiditatea membranei)
- Carbohidrați (în principal sub formă de glicoproteine/lipide la exterior)
Funcții
- Funcția de barieră: protecție împotriva intrării și ieșirii necontrolate a substanțelor
- Transport selectiv: prin canale ionice, purtători și pompe
- Transducția semnalelor: preluarea și transmiterea semnalelor prin intermediul receptorilor
- Comunicarea celulă-celulă: prin intermediul proteinelor membranare și al glicocalixului
- Ancorare: Pentru citoschelet și matrice extracelulară
Caracteristici speciale
Membrana celulară prezintă polarizare electrică (potențial de membrană), care este esențială pentru celulele nervoase și musculare. Compoziția sa lipidică și proteică poate varia foarte mult în funcție de tipul de celulă și de condițiile de mediu. Este dinamică: componentele membranei se pot deplasa lateral (difuzie laterală).
Relevanță în medicină și în terapia de frecvență
Membrana celulară joacă un rol central în interacțiunea cu câmpurile electromagnetice. Câmpurile electromagnetice slabe pot modula potențialul membranei, pot influența proteinele de transport sau pot declanșa procese de semnalizare - o bază pentru conceptele moderne de medicină informațională și terapie cu frecvențe.
A se vedea, de asemenea
Transport ionic - potențial membranar - receptor - endocitoză - terapie cu frecvență - bistrat lipidic